Tot ce trebuie să știți despre credite, abuzurile băncilor, anularea clauzelor abuzive și a actelor de executare nelegale, recuperarea sumelor încasate nelegal de bănci și de executorul judecătoresc, diminuarea ratelor lunare, repararea prejudiciilor, etc

DOVEZI PRIVIND HOTĂRÂRILE CÂȘTIGATE ȘI DETALII PRIVIND PROCESELE CÂȘTIGATE, SUMELE RECUPERATE ȘI REZULTATELE OBȚINUTE POT FI VĂZUTE AICI.  

Contactați-ne acum la numărul de telefon +4 0746812215 pentru a vă informa în mod CORECT, COMPLET ȘI PRECIS. Preț informare 50 lei.

FOARTE IMPORTANT DE ȘTIUT:

Dacă ați împrumutat vreodată bani de la o bancă sau IFN și indiferent de stadiul relației dintre dumneavoastră și creditor, dacă creditul a fost achitat, respectiv dacă au fost demarate acte de executare sau dacă a fost cesionată creanța, TREBUIE să știți următoarele informații pentru a înțelege cum ați fost abuzat/ă, ce prejudicii v-au fost cauzate și ce sume veți recupera:

(1) Statul Român obligă băncile să restituie împrumutaților cu credite încheiate înainte de 2010 în medie un procent cuprins între 50% și 80% din sumele achitate pe durata derulării contractelor, respectiv sumele achitate în temeiul clauzelor abuzive, actelor adiționale nelegale și actelor de executare nelegale, să anuleze și să suspende executarea silită, să repare prejudiciile cauzate împrumutaților, să diminueze ratele lunare și multe altele. În cazul împrumutaților cu credite încheiate după 2010 valoarea sumelor încasate nelegal de creditori este mai mică, respectiv în medie un procent cuprins între 20% și 80% din sumele achitate pe durata derulării contractelor. 

(2) Aproximativ 95% din contractele de credit încheiate până în 2010 și un procent destul de mare al contractelor de credit încheiate după 2010 conțin clauze abuzive în temeiul cărora creditorii au încasat în mod ilegal sume uriașe (împrumutații au dreptul să recupereze respectivele sume pe cale legală, împreună cu dobânda legală, inflația, daunele morale, respectiv daune care privesc atât psihicul, partea emoțională actuală, sănătatea, vibrația energetică, perspectivele psihologice și emoționale, cât și relația cu familia, prietenii, colegii, daunele privind onoarea și celelalte prejudicii precum oportunitățile financiare ratate datorită lipsei disponibilităților bănești, etc.).

Sumele încasate în mod nelegal de bănci pot fi recuperate oricând, chiar dacă împrumutul a fost integral achitat și chiar dacă au fost demarate acte de executare. De asemenea, și actele de executare silită pot fi contestate oricând dacă se invocă existența unor clauze abuzive în contractul de credit. Nu există termen de prescripție a dreptului de a cere restituirea sumelor încasate în temeiul clauzelor abuzive și anularea actelor de executare în temeiul unui contract de credit care conține clauze abuzive deoarece clauzele abuzive încalcă prevederi legale de interes general, respectiv prevederi legale privind protecția consumatorului, prevederi a căror incidență nu poate fi limitată de un termen de formulare a acțiunii. Argumentele Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest sens, obligatorii pentru instanțele de judecată naționale, sunt arătate mai jos. 

Sunt ilegale clauzele contractuale referitoare la:

(a) perceperea comisioanelor de acordare, de administrare, de întocmire dosar, de analiză, de gestiune, de risc și a altor comisioane în cazul cărora băncile nu au arătat în contract în mod corect, complet și precis care sunt serviciile pe care le prestează împrumutaților în schimbul perceperii respectivelor comisioane,

(b) perceperea comisioanelor în schimbul cărora băncile nu au prestat împrumutaților în schimb servicii echivalente ca valoare,

(c) perceperea comisioanelor în schimbul cărora banca nu are obligația contractuală de a presta un serviciu în schimb,

(d) perceperea unor comisioane aferente unor servicii prestate de bănci în propriul lor interes/beneficiu,

(e) variația ratei dobânzii în funcție de criterii sau termeni ai căror înțeles și/sau valori sunt stabilite sau influențate în orice fel de către bănci, precum termenii ”dobânda de referință a băncii”, ”costurile resurselor de finanțare”, ”piața monetară”, ”situația împrumutatului”, ”dobânda de bază”, ”dobânda variabilă a băncii”, termeni al căror înțeles și mod de calcul sunt interpretate și cunoscute în mod exclusiv de către bănci.

(f) declararea scadenței anticipate în funcție de criterii interpretate în mod unilateral de către bănci,

(g) modificări ale clauzelor contractuale în detrimentul împrumutaților,

(h) impunerea riscului valutar în sarcina împrumutaților,

(i) modificarea marjei băncii pe calea actelor adiționale de aliniere la OUG 50/2010,

(j) creșterea costurilor creditului fără informarea în mod clar și neechivoc a împrumutatului în acest sens,

(k) drepturi și obligații ale părților inserate în actele adiționale de un cesionar al creanței care nu avea dreptul să încheie acte adiționale la contractul de credit,   

(3) Până în prezent (09.05.2023) din cele cca. 113 procese demarate începând cu anul 2015 împotriva multiplelor abuzuri ale băncilor, IFN-urilor și cesionarilor de creanțe, primele 40 de procese în care instanțele de judecată naționale au soluționat apărările invocate și în care împrumutații nu au renunțat la căile de atac au fost TOATE CÂȘTIGATE, restul fiind în stare de judecată pe teritoriul României, cu excepția unui care este în stare de soluționare la CEDO. S-au recuperat în medie cca. 50-80% din sumele achitate de împrumutați pe durata derulării contractelor, clauzele abuzive și actele de executare au fost anulate, actele de executare au fost evitate, s-a constat împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, s-au reparat prejudicii și multe altele.

Detaliile și dovezile privind procesele câștigate, dar și jurisprudența și argumentele Înaltei Curți de Casație și Justiție împotriva băncilor pot fi văzute AICI.

(4) Dacă în contractele de credit nu ar fi fost inserate clauze ilegale atunci împrumutații: 

(a) ar fi fost la zi cu plata ratelor lunare, respectiv nu ar fi înregistrat întârzieri la plata ratelor lunare și ar fi avut disponibile în cont sume semnificative, motiv pentru care aceștia: 

(b)  s-ar fi bucurat de sumele plătite în mod nedatorat și nu ar fi fost afectați de abuzuri, 

(c)  nu ar fi fost înregistrați cu întârzieri în Biroul de Credite și/sau Centrala riscurilor de credit și implicit, 

(d) ar fi avut posibilitatea să refinanțeze creditele existente și/sau să împrumute alte sume în condiții mai avantajoase (aici prejudiciile cauzate sunt egale cu sumele plătite suplimentar de împrumutați comparativ cu situația în care prin refinanțare ar fi beneficiat de cea mai bună ofertă de creditare de pe piață plus oportunitățile financiare ratate datorită lipsei disponibilităților bănești plus dobânda legală plus inflația), 

(e) nu ar fi fost obligați să împrumute bani de la IFN-uri cu dobânzi foarte mari și în condiții dezavantajoase (aici prejudiciile cauzate sunt egale cu întreaga sumă plătită IFN-ului plus dobânda legală plus inflația),

(f) nu ar fi fost nevoiți să accepte semnarea unor acte adiționale dezavantajoase în vederea reeșalonării ratelor lunare (aici prejudiciile cauzate sunt egale cu diferența de bani plătită suplimentar în temeiul actelor adiționale plus dobânda legală plus inflația),

(g) nu ar fi fost executați silit. 

Dacă în contractele de credit nu ar fi fost inserate clauze ilegale atunci băncile:

(h)  nu ar fi avut dreptul să declare scadența anticipată a creditelor deoarece în lipsa clauzelor ilegale împrumutații nu ar fi înregistrat întârzieri la plata ratelor lunare, motiv pentru care acestea:

(i) nu ar fi avut dreptul să demareze proceduri de executare silită și implicit, 

(j) nu ar fi avut dreptul să înființeze popriri asupra conturilor și veniturilor lunare ale împrumutaților, cu efecte profund negative pentru împrumutați, familiile acestora și oamenii din jur, iar 

(k) garanțiile imobiliare și/sau alte bunuri mobile nu ar fi fost executate silit,

(l) nu ar fi avut dreptul să impună acte adiționale de aliniere la OUG 50/2010 dezavantajoase pentru împrumutați.

(În ceea ce privește lit. g, h, i și j de mai sus valoarea prejudiciilor este egală cu sumele încasate de executorul judecătoresc plus valoarea bunurilor mobile și imobile executate silit plus oportunitățile financiare ratate datorită lipsei disponibilităților bănești și a bunurilor mobile sau imobile executate silit plus dobânda legală plus inflația plus daunele morale plus daunele privind onoarea). 

(5) Motivele pentru care până în prezent am câștigat procesele împotriva abuzurilor băncilor, IFN-urilor, cesionarilor și recuperatorilor de creanțe cu șanse de succes de cca. 100% sunt: 

(a) jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Înaltei Curți de Casației și Justiție a României și a instanțelor de judecată naționale confirmă ilegalitatea clauzelor abuzive, iar deciziile celor două Curți în acest sens și argumentele aferente sunt publice, deciziile relevante în acest sens fiind studiate și integrate în apărările formulate în cazul tuturor clienților noștri.

Precizez și că instanțele de judecată naționale sunt obligate să țină cont de considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar considerentele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și considerentelor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) sunt obligatorii. 

(b) Justificăm în mod întemeiat, detaliat, clar, corect și precis nerespectarea de către bănci a legislației aplicabile și motivele pentru care se impune admiterea cererilor formulate, și ne întemeiem susținerile atât pe prevederile legale naționale, cât și pe jurisprudența și considerentele  Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

(c) Analizăm cu atenție apărările invocate de bănci pentru a se apăra împotriva acțiunilor formulate de împrumutați și justificăm în mod întemeiat, detaliat, clar, corect și precis caracterul lor fals, mincinos, nefondat, neîntemeiat, nejustificat și/sau irelevant. 

(d) Înțelegem rațiunea legilor, scopul și sensul acestora, aspecte ce ne-au ajutat să identificăm cu ușurință argumentele necesare câștigării proceselor.

(e) Avem o bogată experiență în ceea ce privește procesele împotriva abuzurilor băncilor.

(f) Până în prezent nu am pierdut niciun proces care să afecteze dreptul împrumutatului de a-i fi reparate prejudiciile cauzate de bănci. 

(g) În situația în care vom pierde vreun proces în mod definitiv la instanțele de judecată naționale, deși aceleași cereri au fost câștigate pe calea celorlalte procese pe care le-am câștigat în temeiul acelorași argumente, respectiv dacă vom epuiza toate căile de atac prevăzute de legiuitorul român, ne vom îndrepta împotriva statului român pentru recuperarea prejudiciilor cauzate și vom ataca hotărârile formulate de instanțele naționale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Precizez în acest sens și că din experiența acumulată singura soluție a judecătorilor de a respinge cererile împrumutaților a fost aceea de a nu se pronunța asupra apărărilor principale invocate de împrumutați, cu încălcarea obligațiilor pe care le au în temeiul de art. 9, alin. (2), art. 14, alin. (6), art. 22, alin. (1) și (6), art. 124, alin. (1), art. 211, art. 237, alin. (2), pct. 3, art. 249 și art. 264, alin. (1) din Codul de Procedură civilă și a jurisprudenței CEDO. În aceste situații am formulat căile de atac legale împotriva respectivelor hotărâri, iar dacă respectivele hotărâri nu vor fi anulate în România, ne-am îndreptat împotriva statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru repararea prejudiciilor cauzate. În plus vom formula câte o plângere împotriva fiecărui judecător din cadrul instanțelor de judecată la Consiliul Superior al Magistraturii în vederea admiterii acțiunilor disciplinare prevăzute de art. 100 din LEGEA nr. 303 din 28 iunie 2004, aceasta și pentru a primi un alt punct de vedere asupra modului de soluționare a cererilor formulate, punct de vedere care ne este util atât în soluționarea căilor de atac naționale și la CEDO, cât și în procesul formulat împotriva Statului Român în vederea reparării prejudiciilor cauzate de nerespectarea obligațiilor instanțelor de judecată prevăzute de lege și a drepturilor corelative ale împrumutatului.

De asemenea, în această situație avem libertatea să formulăm din nou în România aceleași cereri întemeiate pe apărările referitor la care instanțele de judecată naționale au omis să se pronunțe în primul proces, nefiind astfel incidentă autoritatea lucrului judecat. În această din urmă situație, ulterior câștigării celor două acțiuni împrumutatul va recupera de două ori valoarea prejudiciilor cauzate de bancă, respectiv o dată de la statul român ca urmare a câștigării procesului la CEDO, și o dată de la bancă ca urmare a câștigării celui de-al doilea proces.

(h) Deoarece prin empatie se transmit stările negative cauzate de abuzurile băncilor, ne bucurăm să participăm la repararea prejudiciilor cauzate.

(i) Respectăm adevărul.

Observație: prin contractul de prestări servicii ne asumăm responsabilitatea pentru prejudiciile cauzate de erorile, neglijenţa sau omisiunile privind activitatea exercitată, iar împrumutatul își asumă obligația de a nu renunța la proces pe durata judecării acestuia, cu excepțiile menționate în contract.

De asemenea, prin contractul de prestări servicii împrumutatul nu are dreptul să renunțe la proces pe durata judecării acestuia decât cu plata unor despăgubiri sau cu condiția vânzării drepturilor litigioase.

(a) anularea clauzelor abuzive privind comisioanele de acordare, de administrare, de întocmire dosar, de gestiune, de analiză de risc și altele,

(b) anularea clauzelor care stabilesc că rata dobânzii variază în funcție de criterii sau indicatori ale căror valori sunt influențate sau stabilite de către bănci,

(c) anularea actelor adiționale prin care au fost cauzate beneficii băncii în detrimentul împrumutatului,

(d) recalcularea sumelor datorate și emiterea noului grafic de rambursare,

(e) diminuarea ratelor lunare și a sumelor datorate,

(f) recuperarea sumelor plătite suplimentar pe durata derulării contractului ca urmare a plății ratelor lunare la un curs de schimb valutar mai mare decât cel din ziua semnării contractului de credit, în temeiul art. 3, alin. (1), lit. l și j și a art. 12, alin. (2) din Norma BNR nr. 17/2003 potrivit cărora riscul valutar cauzat de fluctuațiile valutare aparținând băncilor, nepunând astfel fi pus în sarcina împrumutaților, 

(g) ștergerea informațiilor negative din Biroul de credite și/sau Centrala riscurilor de credit,

(h) anularea actului prin care creditul a devenit scadent anticipat (exigibil),

(i) anularea actelor de executare silită,

(j) suspendarea sau evitarea demarării procedurilor de executare silită,

(k) repararea prejudiciilor cauzat prin: restituirea sumelor încasate în mod nelegal de bancă, restituirea sumelor poprite în mod nelegal de executorul judecătoresc, restituirea garanțiilor imobiliare adjudecate silit sau a contravalorii lor, restituirea cheltuielilor de judecată, daunele morale, daunele privind onoarea, despăgubiri pentru oportunitățile financiare pierdute datorită lipsei disponibilităților bănești și altele în funcție de situația fiecărui împrumutat în parte. La toate aceste sume se va adăuga dobânda legală aferentă, apoi suma totală va fi actualizată cu rata inflației.

(l) (Dacă este cazul) prescrierea dreptului de a cere executarea silită dacă au trecut mai mult de 3 ani între data în care ați achitat pentru ultima dată bani în temeiul contractului de credit și data întocmirii dosarului de executare silită,

(m) anularea contractelor de credit și a actelor adiționale a căror semnare a fost fondată pe o cauză ilicită sau imorală.

Contactați-ne acum la numărul de telefon +4 0746812215 pentru a vă informa în mod CORECT, COMPLET ȘI PRECIS.

(6) Legea falimentului personal de cele mai multe ori este solicitată în detrimentul împrumutaților deoarece, dacă în contractele de credit nu ar fi fost inserate clauze ilegale, ratele lunare ar fi fost cu aproximativ 50% mai mici, împrumutații nu ar fi înregistrat întârzierile la plata ratelor lunare pentru care băncile au declarat scadența anticipată a creditelor, ba chiar ar fi avut disponibile în cont sume semnificative, motiv pentru care creditul a devenit scadent anticipat în mod ilegal, aspect ce implică faptul că actele de executare silită sunt nelegale. Prin urmare, în loc să cereți legea falimentului personal mai bine cereți anularea actelor de executare, păstrați sau recuperați proprietatea asupra garanției imobiliare (casă, teren), recuperați prejudiciile cauzate de abuzurile la care ați fost victimă și bucurați-vă de prezent!

(7) Actele de executare silită pot fi anulate și dacă nu ați formulat contestație la executare în termenul de 15 zile de la data comunicării de către executor a somației sau a înștiințării privind înființarea popririi sau a ultimului act de executare sau de la data efectuării primei rețineri din venituri, aceasta întrucât puteți obține același rezultat pe calea unei acțiuni în constatarea existenței sau inexistenței unui drept al cărei termen de formulare e imprescriptibil.

În această situație, temeiul legal pentru întoarcerea executării silite prin anularea actelor de executare și restituirea sumelor încasate nelegal este:

(a) art. 1254 din Noul Cod civil stipulează că dacă un contract este desființat parțial în sensul că o parte din clauzele contractului sunt ilegale, atunci toate actele subsecvente vor fi desființate (Desființarea contractului și a actelor subsecvente „(1) Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat.(2) Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.”).

(b) Art. 643 din Codul de procedură civilă stipulează că „Dacă s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel. În acest caz, sunt aplicabile dispozițiile privitoare la întoarcerea executării.”.

(c) Art. 723, alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că, dacă contractul de credit este desființat în întregime sau parțial, atunci se impune restabilirea situației anterioare demarării procedurilor de executare silită („(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.”).

(d) Art. 1517 din Noul Cod civil stipulează că „O parte nu poate invoca neexecutarea obligațiilor celeilalte părți în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acțiune sau omisiune.”.

(e) În temeiul deciziei CJUE din cauza C‑75/19 nulitatea clauzelor abuzive și a actelor de executare silită poate fi constatată și pe calea contestației la executare, chiar dacă termenul de formulare a contestației a fost depășit. Reiterez în acest sens considerentul de la pct 34 din cauza C-75/19:

„ Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că Directiva 93/13 trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme de drept național în temeiul căreia un consumator care a încheiat un contract de credit cu o instituție de credit și împotriva căruia acest profesionist a început o procedură de executare silită este decăzut din dreptul de a invoca existența unor clauze abuzive pentru a contesta procedura menționată după expirarea unui termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte ale acestei proceduri, chiar dacă acest consumator are la dispoziție, în temeiul dreptului național, o acțiune în justiție în scopul constatării existenței unor clauze abuzive a cărei introducere nu este supusă niciunui termen, dar a cărei soluție nu produce efecte asupra celei care rezultă din procedura de executare silită și care îi poate fi impusă consumatorului înainte de soluționarea acțiunii în constatarea existenței unor clauze abuzive.”

(f) Referitor la anularea actelor de executare pe calea oricărui tip de acțiune, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C 415/11, Hotărârea Aziz, pct. 62 cu trimitere la Hotărârea Banco Español de Crédito, punctul 55 a arătat că: “specificitatea procedurilor jurisdicționale care se desfășoară în cadrul dreptului național între vânzători sau furnizori și consumatori nu poate constitui un element de natură să afecteze protecția juridică de care trebuie să beneficieze aceștia din urmă în temeiul dispozițiilor acestei directive [directiva 93/13/CEE]”. Prin urmare, deoarece actele de executare au fost întocmite în temeiul unor clauze ilegale care încalcă prevederile Legii 193/2000, respectiv pe cele ale directivei 93/13/CEE, atunci instanța națională nu poate admite excepția inadmisibilității capătului de cerere privind nulitatea actelor de executare care au la bază clauze contractuale ilegale în temeiul Legii 193/2000, aceasta întrucât specificitatea procedurilor jurisdicționale care se desfășoară în cadrul dreptului național între vânzători sau furnizori și apelanți nu poate constitui un element de natură să afecteze protecția juridică de care trebuie să beneficieze aceștia din urmă în temeiul dispozițiilor directivei 93/13/CEE. Altfel spus, în situația în care instanța de judecată va constata că nulitatea actelor de executare întocmite în temeiul clauzelor abuzive din perspectiva Legii 193/2000 nu poate fi admisă pe calea prezentei acțiuni, atunci, deși sunt abuzive în temeiul  Legii 193/2000, respectivele clauze ar produce efecte în raport cu apelanții prin efectele actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc, motiv pentru care ar fi afectată protecția juridică de care consumatorii trebuie să beneficieze în temeiul dispozițiilor directivei 93/13/CEE, iar instanța de judecată în mod nelegal ar încălca jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene invocată mai sus.

(8) Instanțele de judecată naționale au OBLIGAȚIA să suspende executarea silită pe durata derulării procesului privind clauzele abuzive în temeiul ordonanței CJUE din cauza C‑75/19 formulate împotriva BNP Paribas Personal Finance Paris SA Sucursala București și Secapital Sàrl. Potrivit considerentului CJUE de la pct. 28, „menținerea efectului util al Directivei 93/13 se opune unei reglementări naționale care permite emiterea unei ordonanțe de plată împotriva unui consumator fără ca acesta să fie în măsură să beneficieze în cursul procedurii de garanția că un control al inexistenței unei clauze abuzive în contractul în cauză va fi efectuat de către o instanță”. Astfel, deoarece consumatorul are dreptul ca, anterior emiterii ordonanței de plată împotriva acestuia, să beneficieze de controlul inexistenței clauzelor abuzive în contractul de credit, atunci în mod evident și implicit instanța de judecată națională are obligația să suspende executarea silită pe parcursul judecării procesului privind existența clauzelor abuzive din contractul de credit.

„28 În această privință, este necesar să se arate că menținerea efectului util al Directivei 93/13 se opune unei reglementări naționale care permite emiterea unei ordonanțe de plată împotriva unui consumator fără ca acesta să fie în măsură să beneficieze în cursul procedurii de garanția că un control al inexistenței unei clauze abuzive în contractul în cauză va fi efectuat de către o instanță (Hotărârea din 20 septembrie 2018, EOS KSI Slovensko, C‑448/17, EU:C:2018:745, punctul 49 și jurisprudența citată).”

În plus, obligația de suspendare a executării silite pe parcursul judecării procesului privind existența clauzelor abuzive din contractul de credit rezultă fără dubii din considerentul CJUE de la pct. 32 din aceeași cauză potrivit căruia, în situația în care procedura de executare silită nu ar fi suspendată pe durata derulării procesului privind existența clauzelor abuzive, atunci consumatorul nu va beneficia decât de o protecție a posteriori de natură financiară, care s‑ar dovedi incompletă și insuficientă și nu ar constitui un mijloc nici adecvat, nici eficient pentru a preveni utilizarea acestor clauze în continuare, contrar prevederilor articolului 7 alineatul (1) din Directiva 93/13 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 martie 2013, Aziz, C‑415/11, EU:C:2013:164, punctul 60).” În această situație ar exista riscul finalizării procedurilor de executare anterior soluționării acțiunii privind clauzele abuzive, situație contrară scopului și efectului util al Directivei 93/13. Reiterez în acest sens considerentele CJUE de la pct. 32 din Cauza menționată:

 „În această privință, în ipoteza în care procedura de executare silită ia sfârșit înaintea pronunțării deciziei instanței de fond prin care se declară caracterul abuziv al clauzei contractuale aflate la originea acestei executări silite și, în consecință, nulitatea acestei proceduri, această decizie nu ar permite să i se asigure consumatorului respectiv decât o protecție a posteriori de natură financiară, care s‑ar dovedi incompletă și insuficientă și nu ar constitui un mijloc nici adecvat, nici eficient pentru a preveni utilizarea acestor clauze în continuare, contrar prevederilor articolului 7 alineatul (1) din Directiva 93/13 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 martie 2013, Aziz, C‑415/11, EU:C:2013:164, punctul 60).”

(a) ați avut un credit pe care l-ați achitat și vreți să recuperați sumele încasate în temeiul clauzelor abuzive (în medie 50-80% din sumele achitate) sau

(b) aveți un credit în derulare și vreți să recuperați sumele încasate în temeiul clauzelor abuzive sau

(c) nu vă mai permiteți achitarea ratelor lunare sau

(d) înregistrați întârzieri la plata ratelor lunare sau

(e) sunteți somați să achitați sumele datorate sau

(f) sunteți amenințați cu executarea silită sau

(g) a fost declarată scadența anticipată a creditului sau

(h) au fost sau urmează să fie demarate proceduri de executare silită sau

(i au fost blocate conturile sau

(j) au fost înființate popriri asupra veniturilor personale și/sau ale codebitorilor/coplătitorilor sau

(k) executorul judecătoresc vă amenință cu executarea silită a casei, a mașinii și/sau a altor bunuri mobiliare și/sau imobiliare sau

(l) ați primit de la executor unul sau mai multe acte de executare sau

(m) doriți să suspendați procedurile de executare silită sau 

(n) mașina, casa, terenul sau alte bunuri mobiliare sau imobiliare au fost executate silit prin licitație publică sau

(o) ați fost obligat să vindeți bunurile mobile sau imobile pentru achitarea ratelor lunare restante sau a creditului sau

(p) a fost cesionată creanța sau

(p) v-a contactat o societate care recuperează creanțe sau 

(q) recuperatorii de creanțe vă hărțuiesc telefonic sau prin alte modalități sau

(r) nu vreți să vă mai contacteze recuperatorii de creanțe sau   

(s) vreți să înțelegeți procedura de executare sau

(ș) dreptul de a cere executarea silită s-a prescris (au trecut mai mult de 3 ani de la data ultimei plăți și în acest interval de timp creditorul nu a demarat proceduri de executare silită) sau

(t) valoarea datoriei executată silit e nejustificat de mare sau

(ț) în procedura de executare creditorul a încasat penalități sau dobânzi penalizatoare sau

(u) garanția imobiliară a fost subevaluată sau

(v) doriți să suspendați evacuarea din imobil sau 

(x) apăreți cu întârzieri în Biroul de credite și/sau Centrala riscurilor de credit, 

atunci contactați-ne acum la numărul de telefon +4 0746812215 pentru a vă informa în mod CORECT, COMPLET ȘI PRECIS.