Procedura de judecare a proceselor (explicații pentru fiecare pas)

Procedura de judecare a proceselor privind clauzele ilegale și procedurile de executare silită demarate în temeiul contractelor de credit în fața instanței de fond, în apel și în recurs.

La prima instanță de judecată, respectiv la Judecătorie dacă obiectul cererii este sub 200.000 lei sau dacă acțiunea formulată este o contestație la executare sau la Tribunal dacă obiectul cererii este peste 200.000 lei:

Pasul 1: Reprezentantul împrumutatului va trimite către instanța de judecată competentă cererea de chemare în judecată și documentele justificative. Cererea de chemare în judecată conține toate argumentele necesare justificării capetelor de cerere formulate în mod corect, complet și precis. În acest stadiu procesual împrumutatul are calitatea de reclamant iar banca are calitatea de pârâtă.

Pasul 2: După aproximativ 30 de zile de la trimiterea dosarului către instanța de fond, respectiv după ce instanța de fond comunică băncii cererea de chemare în judecată formulată de împrumutat, aceasta (banca) va depune la dosar întâmpinarea prin care, folosind afirmații false, mincinoase, nefondate, neîntemeiate, nejustificate și/sau irelevante în cea ce privește judecarea procesului, va încerca să arate că cererea de chemare în judecată este netemeinică și nelegală. Întâmpinarea va fi comunicată reprezentantului împrumutatului, cu mențiunea să formuleze răspuns la întâmpinare.

Pasul 3: Reprezentantul împrumutatului va formula răspunsul la întâmpinare și va argumenta instanței de fond caracterul fals, mincinos, nefondat, neîntemeiat, nejustificat și/sau irelevant al afirmațiilor formulate de apărătorii băncii pe calea întâmpinării. Ca și procedură de justificare, noi copiem întreg textul întâmpinării formulată de apărătorii băncii, analizăm fiecare afirmație în parte și argumentăm instanței de judecată caracterul fals, mincinos, nefondat, neîntemeiat, nejustificat și/sau irelevant al respectivelor afirmații.

Pasul 4: Instanța de fond stabilește primul termen de judecată după aproximativ două luni de la redactarea răspunsului la întâmpinare. La primul termen de judecată împrumutatul poate alege ca reprezentantul acestuia fie să se prezinte în fața instanței de judecată să prezinte pe scurt argumentele pe care este întemeiată cererea de chemare în judecată, argumente care au fost deja scrise pe larg în cererea de chemare în judecată și în răspunsul la întâmpinare, dar și să răspundă eventualelor nelămuriri ale instanței de judecată și eventualelor susțineri noi ale pârâtei, fie să ceară judecata în lipsă.

Pasul 5: Instanța de fond, în funcție de argumentele prezentate de părți și de cunoștințele sale în domeniul legal se va pronunța asupra cererii de chemare în judecată în sensul admiterii integrale sau parțiale sau în sensul respingerii acesteia și va justifica hotărârea sa.

La instanța de apel, respectiv la Tribunal dacă obiectul cererii este sub 200.000 lei sau dacă acțiunea formulată este o contestație la executare sau la Curtea de Apel dacă obiectul cererii este peste 200.000 lei:

Pasul 6: După comunicarea hotărârii instanței de fond către părțile implicate în proces, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea hotărârii partea sau părțile care au pierdut procesul parțial sau în întregime vor formula cerere de apel prin care vor solicita anularea hotărârii atacate în raport cu ceea ce au pierdut, justificând acest aspect prin raportare la argumentele instanței de fond. În acest stadiu procesual pot fi invocate argumente noi. Procedura noastră de justificare a cererii de apel este aceeași cu cea de justificare a răspunsul la întâmpinare, respectiv vom copia întreg textul hotărârii instanței de fond, vom analiza fiecare afirmație a instanței de fond, vom identifica afirmațiile greșite ale acesteia și vom justifica caracterul lor greșit. Cererea de apel va fi judecată de instanța ierarhic superioară primei instanțe de judecată. În acest stadiu procesual împrumutatul, dacă a formulat apel, respectiv dacă nu a câștigat la prima instanță de judecată tot ce a cerut, are calitatea de apelant, iar dacă nu a formulat apel, respectiv dacă a câștigat tot ce a cerut la prima instanță de judecată, are calitatea de intimat.  

Pasul 7: Cererea de apel va fi comunicată părții adverse, cu mențiunea de a formula întâmpinare, apoi întâmpinarea va fi comunicată celeilalte părți în vederea formulării răspunsului la întâmpinare. Astfel, procedura de judecată în apel este aceeași ca procedura de judecată la prima instanță de judecată.

Pasul 8: Instanța de apel stabilește primul termen de judecată la aproximativ două luni de la redactarea răspunsului la întâmpinare. La primul termen de judecată reprezentantul împrumutatului (apelant sau intimat) se va prezenta în fața instanței de judecată și va prezenta pe scurt principalele argumente care justifică admiterea sau respingerea cererii de apel, în funcție de hotărârea instanței de fond și de toate argumentele invocate.

Pasul 9: Instanța de apel, în funcție de argumentele prezentate de părți și de cunoștințele sale în domeniul legal se va pronunța asupra cererii de apel în sensul admițând-o total sau parțial sau respingând-o, și va justifica decizia sa.

(Dacă va fi cazul) La instanța de recurs, respectiv la Curtea de Apel dacă obiectul cererii este sub 200.000 lei sau la Înalta Curte de Casație și Justiție dacă obiectul cererii este peste 200.000 lei:

Pasul 10: După comunicarea hotărârii instanței de apel către părțile implicate în proces, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare și dacă legea îi permite, iar noi în majoritatea situațiilor formulăm acțiuni în cazul cărora legea permite atacarea cu recurs a hotărârii instanței de apel, partea sau părțile care au pierdut în apel vor formula cerere de recurs prin care vor solicita anularea hotărârii instanței de apel în raport cu ceea ce au pierdut, justificând aceste aspecte prin raportare la argumentele instanței de apel. Procedura noastră de justificare a cererii de recurs este aceeași cu cea de justificare a cererii de apel, respectiv vom copia întreg textul hotărârii instanței de apel, vom identifica afirmațiile greșite ale instanței de apel și vom justifica caracterul lor greșit. Cererea de recurs va fi judecată de instanța ierarhic superioară instanței de apel. În acest stadiu procesual partea care a formulat cererea de recurs are calitatea de recurent, iar cealaltă parte are calitatea de intimat.  

Pasul 11: Cererea de recurs va fi comunicată părții adverse, cu mențiunea de a formula întâmpinare, apoi întâmpinarea va fi comunicată celeilalte părți în vederea formulării răspunsului la întâmpinare. 

Pasul 12: Instanța de recurs stabilește primul termen de judecată la aproximativ două luni de la redactarea răspunsului la întâmpinare. La primul termen de judecată reprezentantul împrumutatului (recurent sau intimat) se va prezenta în fața instanței de recurs și va prezenta pe scurt principalele argumente care justifică admiterea în tot sau în parte sau respingerea cererii de recurs, în funcție de hotărârea instanței de apel, argumente care au fost deja scrise în mod detaliat în documentele depuse la dosar până la acel moment.

Pasul 13: Instanța de recurs, în funcție de argumentele prezentate de părți și de cunoștințele sale în domeniul legal se va pronunța asupra cererii de recurs în sensul admițând-o total sau parțial sau respingând-o și va justifica decizia sa.

Pasul 14: În cazul în care vom pierde un proces în ultima cale de atac la instanțele de judecată din România și nu vom obține în această minunată țară același rezultat pe care l-am obținut pe calea celorlalte acțiuni, suntem pregătiți să atacăm hotărârea instanței de recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În această situație vom ataca și statul Român pentru prejudiciile cauzate.

 

Aceasta este procedura standard de judecată pe teritoriul României cu următoarele PRECIZĂRI:

(1) pe lângă cererea de recurs mai sunt alte două căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare și revizuirea. Aceste căi de atac pot fi înaintate odată cu recursul sau separat, însă depind de îndeplinirea anumitor condiții prevăzute de lege (art. 503 și următoarele din Codul de procedură civilă).

(2) De obicei băncile nu formulează cereri de recurs deoarece șansele să obțină rezultatul pe care și-l doresc sunt foarte mici, cheltuielile de judecată cresc considerabil, la fel ca și jurisprudența în defavoarea lor, astfel că dacă împrumutatul a câștigat în apel hotărârea de cele mai multe ori rămâne definitivă și irevocabilă. Din acest motiv cel mai bine pentru împrumutați este să înainteze acțiuni în care au dreptul să formuleze recurs, precum acțiunea în constatare, respectiv să formuleze capetele de cerere în acest sens. În cazul contestației la executare la acest moment părțile nu au dreptul să formuleze recurs. Din aceste motive, este foarte important modul în care sunt formulate capetele de cerere, experiența și cunoștințele reprezentantului legal.